Cumpăraţi, cumpăraţi, cumpăraţi

Se făcea cum că eram prin mall în căutarea sfântului graal al cizmelor; şi, fiindcă nu era prima incursiune de acest fel, păşeam hotărâtă şi încruntată cu desţinatia clar conturată în minte. Nu ştiu exact cum s-a întâmplat, cred că am încetinit ca să depăşesc un grup de persoane mai puţin grăbite, că m-a agăţat cu privirea o domnişoară de la ceva stand. Într-o secundă a fost lângă mine şi a început să mă întrebe dacă îmi fac singură manichiura, dacă folosesc produse dedicate, dacă am mâncat de dimineaţă şi altele din aceeaşi categorie. Încă încercam să mă adaptez schimbării de situaţie când, m-a luat de mână, m-a dus la stand şi a început povestea pilei de unghii fermecate… Nu puteam să o opresc, deja îmi lustruia o unghiuţă cu sârg în timp ce continua să vorbească repede în texte exersate de prea multe ori. Era prea târziu să zic că nu mă interesează, plus că fuga era exclusă - având o unghie captivă. Un minut mai târziu, îmi dădea cuticula cu ceva ulei, la fel de fermecat ca şi pila, îmbogăţit cu elixir magic şi cu minerale de la marea moartă şi-mi spunea că oferta include şi o cremă de mâini pe care a trebuit bineînţeles să o încerc şi să fiu de acord că intră repede în piele. Preţul cutiei care îmi garanta nişte mâini şi unghii de vis era 2 milioane dar... Super Ofertă! era redus la 1 milion. (Să mai zică cineva că nu există reduceri reale de 50%...) Într-un final, mi-am primit ungia, acum strălucitoare, înapoi, şi, ştergând-o subtil de uleiul pus cu dărnicie, i-am zâmbit domnişoarei spunându-i că e super bună super oferta dar că am de mers până undeva şi, dacă mă hotărăsc, mă întorc. S-a uitat fix la mine cu o urmă de reproş în privire. Adică ce mai era de hotărat? Nu aveam unghia lucioasă? Nu vedeam cu ochii mei că la restul de 9 le era ruşine să-i stea alături? Şi-a dat probabil seama că strădania fusese în zadar... Am ocolit toate magazinele de la etajul respectiv şi am plecat convinsă, încă o dată, că nu aş putea lucra niciodată în vânzări.

E ca atunci când...

...tocmai ai ieşit din duş, eşti îmbrăcată sumar şi te grăbeşti să pleci la lucru, iar cineva sună la uşă; te uiţi pe vizor, deschizi puţin cât să scoţi capul, iei plicul şi întinzi o mână să semnezi apoi spui mulţumesc şi te faci că nu vezi zâmbetul larg de pe faţa curierului.